Casa Tunetului - Dean Koontz

O carte care a început bine dar finalul.....finalul a stricat tot. În ultimele pagini dezvăluie misterul tot deodată..... adică după ce m-a ținut în suspans și nu mai reușeam să intuiesc ce e coșmar si ce realitate în două-trei pagini îmi dezleagă tot misterul plus ca evadarea aia chiar nu e verosimilă, e prea simplu, prea SF, prea ca la țară.

poză din arhiva personală

Susan se trezește într-un spital și nu știe cum a ajuns acolo și de ce. Nu-și amintește nimic despre persoanele din viața ei, își amintește doar firma la care lucra. Nu-și amintește nici măcar de accident pe care se presupune că l-a avut.
Un doctor șarmant, McGee, "vrea" să o ajute să-și amintească totul, să-și recupereze amintirile pierdute.
Dar tot ce reușește să-și amintească este o întâmplare groaznică petrecută cu 13 ani într-o peșteră numită Casa Tunetului, unde iubitul ei este ucis de 4 indivizi și ea e martoră. Retrăiește momentul și are halucinații cu cei 4 indivizi, aceștia vor să îi facă viața un iad și chiar să o ucidă.
Este disperată și vrea să facă tot felul de analize pentru a depista o leziune, un cheag pe creier, care ar putea să ii dea aceste halucinații care pareau foarte reale, mai ales că se indragostise de doctor și nu voia să o creadă nebună.
Oare reușește să scape și să vindece? Veți afla doar dacă veți citi cartea.
I-am dat 3 steluțe,

Las și câteva citate din carte:

”Te doare atât de mult să pierzi, chiar dacă pierzi ceva ce nu ți-a aparținut niciodată în realitate.”

”-Viața nu e prea apetisantă dacă nu o mai condimentezi un pic, din când în când.”

”Mi-am spus totdeauna că e bine să mă deosebesc de ceilalți oameni. Mi-am spus că sunt mai bună decât oricare dintre ei, că sunt superioară plebei. Mândria mea teribilă s-a materializat într-un autocontrol de nezdruncinat și mi-am clădit viața pornind de la această premiză.”

Misery - Stephen King

De ceva timp, aproximativ 3 ani, îmi notez citate, păreri despre cărțile pe care le citesc într-o agendă, iar uneori postam în grupul de Facebook din care fac parte la diferite activități. M-am hotărât să postez și aici și să completez postările respective cu citate sau să completez părerile pe care le-am postat la vremea respectivă.

 Misery se numără printre romanele mele preferate scrise de Stephen King. Mi-a plăcut foarte mult această carte, am citit-o în aproximativ o zi jumătate, este o dramă într-un act cu două personaje și un singur decor.

Poză din arhiva personală

Paul Sheldon, un scriitor celebru, are un accident de mașină, iar "salvatoarea" lui este Annie, cea mai înfocată fană a lui. În urma accidentului se alege cu ambele picioare fracturate și un genunchi făcut zob. Annie îi pune niște atele de aluminiu și îl duce la ea acasă și nu la spital, cum era normal.
Annie era o criminală în serie, psihokiller, iar la ce chinuri îl supune pe săracul Paul este greu de imaginat.
În perioada cât a fost prizonierul lui Annie, Paul scrie cel mai bun roman al său, dar oare va scăpa vreodată de Annie?
Am trecut prin multe stări pe parcursul acestei cărți, doar citind descrierile, pe care încă nu sunt în stare să le descriu în amănunt. Am plâns cu Paul și m-am bucurat de reușitele lui.
Trebuie să văd și filmul după această carte, neapărat!

Mai jos las câteva citate din carte care mi-au plăcut:

🖋”Când privești în adâncul abisului, Abisul, de asemenea, privește în tine.” Friedrich Nietzsche

🖋”Scrisul nu este cauza suferinței, el se naște din suferință.” Montaigne

🖋”Tristețea, gândi el, era ca o stâncă la marginea oceanului. Când dormeai, era ca și când ar fi venit fluxul și atunci exista o alinare. Somnul era ca o maree care acoperea stânca amărăciunii. Totuși, când te trezeai, fluxul începea să se retragă și foarte curând stânca era iarăși vizibilă, un lucru, încrustat cu scoici, de o realitate indubitală, un lucru care va fi acolo pentru totdeauna, sau până când Dumnezeu va considera că trebuie să o înlăture.”

Stephen King este un autor autentic și versatil, redă natura umană într-un mod rar, arătând părțile rele ale umanității, este un creator de anti-eroi. Majoritatea romanelor sale au fost ecranizate. Romanul Misery a luat premiul Bram Stoker în 1987 pentru cel mai bun roman.

Mi-a plăcut foarte mult cartea, așa că am căutat și filmul, crezând că va fi extrordinar, dar...am fost dezamăgită.

Filmul Tortura lansat pe 30 noiembrie 1990, încadrat la horror/thriller în regia lui Rob Reiner, ține o ora și patruzeci și șapte de minute și nu se ridică la nivelul cărții, nu mi s-a părut deloc de groază. Deși la început filmul pare că respectă cartea, scenele au fost modificate, de exemplu Annie nu este la fel de sadică, în carte îi taie piciorul de la gleznă cu un topor, în film îl zdrobește cu un ciocan. Filmul nu a reușit să-mi transmită stările pe care cartea mi le-a transmis chiar dacă actorii și-au jucat bine rolurile. Cartea prin descrierile amănunțite mi-a dat un somn agitat, însă la finalul fimului am avut de zis doar atât: pe bune?!

Actrița Kathy Bates care interpretează rolul lui Annie, a primit Oscarul în 1991 pentru cea mai bună actriță și Globul de Aur pentru cea mai bună actriță într-o dramă. Am înțeles, sper că bine, că ar mai fi o ecranizare indiană a cărții, în limba tamilă - Julie Ganapathy (2003). Nu l-am văzut, poate într-o zi îl voi viziona.

via GIFER

Pacientul - Jasper DeWitt

 Romanul a apărut în anul 2020 la Editura Litera, tradus de Alexandru Cormoș, este romanul de debut al lui Jasper DeWitt și este constituit sub forma unor postări pe un forum pe internet. Postări în care Parker își spune povestea.

poză din arhiva personală

Parker H. este un tânăr medic psihiatru care se angajează la spitalul de psihiatrie din New England, el este contrariat de misterul în care este învăluit pacientul Joseph M. , nevindecabil și fără un anume diagnostic, despre care se spune că îi înnebunește pe toți care intră în contact cu el, unii dintre ei chiar sinucigându-se.
El face tot posibilul să devină medicul pacientului Joe și ii reușește acest lucru. Joe îl manipulează facându-l să creadă că e un om normal și că e închis pe nedrept în spital. Face un plan prin care sa-l scoată pe Joe din spital, dar însuși Joe sabotează planul și râde de Parker.
Parker nu este concediat, iar acesta propune să meargă în casa unde au început problemele lui Joe sperâd să găsească sursa problemelor lui, însă acolo află un oribil secret....
Ideea romanului este destul de bună, este alert și te ține în suspans, dar finalul ..... e un dezastru. Nu mi-a plăcut deloc....

Acest roman este încadrat în categoria thriller-horror.
I-am dat 3 steluțe 

Jocul lui Gerald - Stephen King - Recenzie

Poză din arhiva personală

 Nu știu dacă v-am mai spus, dar vă spun acum, că romanele mele preferate sunt cele horror, polițiste sau crimă, iar Stephen King se numără printre autorii mei preferați. 

Jocul lui Gerald ( Titlul original Gerald's Game) este un horror psihologic foarte tulburător.

Descrierea cărții (se află pe ultima copertă) este următoarea:

În timpul unui joc erotic pervers, Jessie, încătușată de pat, într-o casa de vară izolată de lume, îl lovește pe soțul său, Gerald, provocându-i involuntar moartea.

În următoarele douăzeci și opt de ore, Jessie este condamnată să îndure întunericul, teroarea și nebunia, căci gândurile îi vorbesc cu voci incestuoase, cu voci de mult uitate, de mult îngropate, iar strigătului ei îi răspunde o creatura oribilă, un chip alb furișat în umbră. Pentru ea, moartea ar fi o binecuvantare.

„Terifiant... Un joc în care coșmarul este doar începutul.” USA Today

Acțiunea se petrece în octombrie, povestea fiind legată de o eclipsă... iar eu am tot amânat această carte până când, în sfărșit, i-a venit rândul într-o săptămână din octombrie, când a avut loc și o eclipsă parțială de soare (25 octombrie 2022) - ce coincidență ciudată!😬

Jessie și Gerald Burlingame se hotărăsc într-o zi de octombrie să joace un joc erotic în casa lor de vacanță din Maine, unde nimeni nu-i va deranja. Gerald era un avocat care avea probleme cu băutura și în viața amoroasă, și descoperă că focul dragostei poate fi reaprins cu două perechi de cătușe. De data aceasta cumpără cătușe adevărate de polițist și....începe jocul...

Jessie, doar cu o perche de chiloți pe ea, este legată de pat cu cătușele și dintr-o dată i se pare o prostie și vrea să fie dezlegată, însă Gerald crede că protestele fac parte din joc și își continuă jocul. Dar Jessie reacționează violent lovindu-l pe soțul ei provocându-i un infarct.

Și începe teroarea...cine poate să descrie fricile și teroarea mai bine decât King?

Patul i-a devenit închisoare și se va confrunta cu lucrurile din trecut de care s-a temut și pe care le-a ascuns foarte bine. Companie îi țin gândurile ei care iau vocile unor prietene, soțul ei ”puțin cam mort”, iar ușa care rămâne deschisă și e trântită de vânt intensifică teroarea pe care Jessie o trăiește.

”Este uluitor pe câte direcții se putea desfășura, simultan, mintea omenească.” pag. 36

”Interesant să îți dai seama că mintea omului nu este nimic altceva decât un cimitir contruit deasupra unui crater pe fundul căruia șerpuiesc reptile.” pag. 257

Niciun indiciu care să pregătească cititorul pentru ce va urma, sapă în cele mai adânci straturi ale fricii, iar nervii proaspetei văduve sunt puși la grea încercare.

Mai apare în scenă și Prinț, un câine abandonat și flămând, care în sfârșit găsise ”mâncare”, iar din umbrele întunericului apare, în colțul camerei, o siluetă a unui personaj straniu. 

Oare este halucinație sau e cineva în cameră cu ea?

De ce fugise Prinț și la cine lătra?

Subiectele tratate în carte sunt dure, cum ar fi abuzul și molestarea incestuoasă, acestea făcând-o greu de digerat.

Ce se va întâmpla cu Jessie?  Îl va însoți pe soțul ei în viața de apoi?

Veți afla doar dacă vă hotărâți să citiți cartea.

Editura Nemira a reeditat acest titlul în 2017 și  îl puteți comanda de aici.